Liniștea dintre ziduri

Un turn alb, un zid scund și o portiță din scânduri vechi. Te afli la biserica unitariană din Rimetea, locul în care vei putea înțelege cel mai bine liniștea satului și spiritualitatea așezată, lină, fără contorsiuni a oamenilor de acolo.

Nu exagerez descrierea. Cine a fost măcar într-una din bisericile de secol XVIII sau, mai ales, în cele de ev mediu, știe ce înseamnă răcoarea pe care o dau zidurile groase și ferestrele înguste. În biserica din Rimetea, răcoarea asta stătută, mută, în care și un răsfoit de carte pare un zgomot prea tare, e în perfect acord cu liniștea care domnește pe fiecare ulicioară din sat.

Biserica e înconjurată de un zid de apărare şi, dincolo de el, de câţiva stejari încovoiaţi. Cadrul e profund pitoresc și arhaic, intim, fără proporții uriașe, așa cum la multe fortificații din Transilvania găsești. Spațiul dintre ziduri este, aici, neobișnuit de îngust, chinuitor chiar pentru claustrofobici. E ca un coridor, dar te simți cumva protejat în această strâmtoare cu pereți groși, iar dacă te ridici pe vârfuri, poți chiar să vezi satul prin vechile orificii de tragere.

Ridicată la final de secol XVIII, în stil baroc târziu, biserica avea, deci, rol de apărare. Turnul cu ceas, masiv, pe care-l vezi de la distanță și care domină tot șesul de sub Piatra Secuiului pare a fi, totuși, mai vechi decât restul bisericii. A fost refăcut între 1828-1829, primind actualul acoperiș cu coif baroc. Nava și corul corespund stilului de secol XVIII, iar bolțile sunt decorate cu stucaturi rococo, în contrast puternic cu solemnitatea exteriorului. E grandioasă și orga, datată 1821, dar mai ales amvonul, cu un splendid baldachin din lemn.

Biserica și-a deschis pentru prima oară porțile în 1802.

Obiectiv turistic: biserica unitariană din Rimetea
Localizare: Rimetea (județul Alba)
Acces: cu mașina
Pentru vizitare: contactați Primăria comunei Rimetea
Surse de informație pentru acest articol: Muzeul Etnografic din Rimetea
Credite foto: Florian-Rareș Tileagă